Atestat la 17 Julie 1436
Aici mi-i vatra, şi-i aleasă,
Şi dragă mi-i, şi scumpă mi-i,
Nu că-i bogată şi-i frumoasă,
Dar mi-i aproape inimii”.
Dumitru Matcovschi
Natura a înconjurat întotdeauna viaţa romanului, cu munţi si ape, cu păduri foşnitoare si câmpii mlădioase, smălţuite cu flori, cu multele ei plante, pasări si vieţuitoare. Copiii si-au împletit ghirlande si coroniţe din florile grădinilor si pajiştilor, s-au împrietenit cu micile vieţuitoare si le-au luat in joaca lor. Oamenii maturi au reprezentat natura in creaţiile lor, încă din cele mai vechi timpuri. Ţăranii au evocat copacii în ciopliturile stâlpilor si grinzilor casei, si-au înflorit ţesăturile si ciopliturile cu motive culese si stilizate din natura. Aceste aspecte, alături de minunatele peisaje oferite de formele de relief, armonios îngemănate, precum si glorioasele fapte ale strămoşilor, l-au îndemnat pe omul de rând la creaţie, astfel ajungând si la noi minunatele legende istorice, geografice sau cele despre animale, plante si flori.
Codrii Moldovei au fost şi rămân un tablou imens, viu colorat şi creat de măria-sa Natura. Într-un mic colţişor al acestui frumos tablou se găseşte şi satul Ghetlova, sat de răzeşi, sat de oameni harnici, veseli, plini de umor şi buni la suflet, sat de gospodari, care-şi trage rădăcinile de prin anul 1436.
Legenda satului Ghetlova
Din moşi – strămoşi se spune că Codrii Moldovei erau foarte greu de străbătut. Copacii erau înalţi şi foarte deşi, putând oferi protecţie animalelor şi oamenilor. Pe vremea ceia prin luncile şi stepele Moldovei umblau triburi de nomazi – tătari. Într-o vreme un trib de acesta se adăposti la o margine de Codru, însă nici nu dovediră sa se aşeze bine că au şi fost atacaţi de dacii — băştinaşi. Se dădu o luptă pe viaţă şi moarte. Majoritatea tătarilor au fost distruşi. Băştinaşii luară câţiva prizonieri, printre care era şi fiica conducătorului de trib. Un băştinaş, un dac tânăr şi frumos, avea în grija sa prizonierii şi s-a îndrăgostit lulea de fata cu pricina. Legile dacilor de atunci nu permiteau căsătoria dintre daci şi tătari, mai ales prizonieri. Atunci tânărul fură fata şi au fugiră cu ea împreună în Codru. Fugarii au fost de negăsit. Pe fiica conducătorului de trib o chema Ghetla. Ei s-au stabilit cu traiul pe valea râului Cula, la o margine de pădure, într-un mic colţişor al acestui frumos şi imens tablou natural, dând naştere satului nostru, iar de la numele ei a provenit şi denumirea satului Ghetlova
Date istorice de până la 1940
Coborând din codri în lunca râului Cula, rămâi surprins de aglomeraţia de aşezări aliniate sub un masiv de dealuri împădurite, toate pe partea dreaptă a apei. Pe o distanţă de 20 km, de la Ţibirica până la Morozeni, se înghemuiesc în lungul şoselei Călăraşi — Orhei tocmai zece localităţi: nu izbuteşti să ieşi din una că întri în alta. Printre ele e şi satul Ghetlova cu înfăţişare de orăşel agricol, aşezată între dealuri pitoreşti cam la jumătate de cale de la Orhei spre Călăraşi. Piscul împădurit din spatele satului, cu un drumuşor de ţară ce duce prin hârtoape spre Mănăstirea Tabăra, urcă la înălţimea de 309 m.
Trei secole înainte de Hristos pe vatra actuală a Ghetlovei fiinţau 4 aşezări umane. «Satele au fost devastate în jurul anului 200 î. Hr. în urma invaziei triburilor germanice ale bastarnilor. Pe vetrele lor au fost atestate urme de case arse, obiecte casnice, inclusiv vase de argilă din epoca timpurie a fierului» (Ion Hоncu. Vetre strămoşeşti din Republica Moldova. Chişinău, 2003). Actuala comunitate de codreni are o vârstă căruntă de aproape şase secole. A fost menţionată în scris ca punct de hotar într-un hrisovdin 17 iulie 1436, semnat de voievozii Iliaş şi Stefan, urmaşii lui Alexandru cel Bun. în unele surse vechi satului i se mai zicea şi Ghetlova. Aşa-i fixat într-un document de împărțeală a moşiei satului între copiii lui Chiriac Sturza din 23iunie l709. Siliştea avea în 1778 o bisericuţă de lemn, iar în 1803 Ghetlova număra 42 de răzeşi birnici. După alipirea Basarabiei la Imperiul Rus, aici posedau părţi de moşie maiorul Constantin Şeinovici şi, mai târziu, polkovnicul Ianuşevici. In 1814 în biserica din Ghetlova făcea slujbă preotul Daniil Gore, care venea cu o trăsură de la schitul Fântâna Doamnei. Pe atunci siliştea cuprindea 45 de gospodării răzeşeşti. în 1835 satul avea preotul său — Ion Gobjilă în vârstă de 53 de ani. Localitatea crescuse impunător, ea număra 7 familii de mazili, 7 familii de ruptaşi şi 89 de familii ţărăneşti. Se evidenţiau printre ei boiernaşul Stefan Cumpănă şi asesorul colegial Mihail Avgustovschi. Recensământul din 1859 a înregistrat în Ghetlova 105 case, 252 de bărbaţi şi tot atâtea femei. În 1865 Mănăstirea Tabăra stăpânea la Ghetlova şi în Valea-Popii (azi Noroceni) 2.071 des. de pământ. Statisticianul-istoric Alexandr Egunov (1824-1897), autorul «Analelor Comitetului de statistică din Basarabia în 3 vol., ne-a lăsat moştenire următoarele cifre referitoare la Ghetlova: în 1870 — 156 de case, 356 de bărbaţi şi 320 de femei; aveau în gospodării 34 de cai, 280 de vite cornute mari, 480 de oi; în 1875 — 163 de case, 382 de bărbaţi şi 330 de femei; ţineau 26 de cai, 220 de vite cornute mari, 480 de oi şi capre. O povară grea a căzut pe capul ţăranilor din Ghetlova în toamna a. 1876: un batalion întreg de soldaţi din regimentul 130 de infanterie, lăsaţi pe iarnă aici la cazare şi hrană. Colonelul Ianuşevici îşi mărise în 1884 moşia până la 200 des. de pământ arabil şi 149 des. de pădure. Toţi răzeşii, luaţi împreună, posedau 300 des. de teren arabil şi 250 des. de pădure, 4 mori de vânt şi 4 mori cu tracţiune de cai. Prin hărnicie şi spiritul gospodăresc se deosebeau răzeşii din neamurile Bogza, Cumpănă, Hîncu, Sculea. Cu o avere de 40 des. apăru printre săteni şi comerciantul Pikins Gherşenzon. Recensământul din 1897 a găsit în Ghetlova 1.100 de locuitori, dintre care 1.023 erau de religie ortodoxă. în anul 1868 a fost deschisă şcoala de zemstvă cu o clasă. Preotul Vasile Petică la 11 dec. 1900 a fost distins cu o gramotă de laudă pentru buna organizare a instruirii elevilor la şcoala parohială din sat. In «Dicţionarul geografic al Basarabiei», editat de Zamfir Arbore în 1904 la Bucureşti, citim: «Hetelova sau Ghitlova, sat în jud.Orheiu, volosti Bravicea, aşezat pe coasta dreaptă a văii Cula. Are 189 case, cu o populaţie de 1093 suflete români; o biserică cu hramul Sf. Paraschiva; şcoală elementară rusească; vite mari 223 capete. împrejurul satului sunt vii şi grădini cu pomi». Şcoala laică în 1906 era frecventată de 50 de copii. în 1910 satul avea 1.082 de locuitori, frecventau şcoala primară 60 de elevi. Poşta se afla la Bravicea, la o distanţă de 10 verste. După actul epocal al Unirii din 27 martie 1918, 142 de ţărani nevoiaşi din Ghetlova au fost împroprietăriţi cu 179 ha de pământ confiscat din moşia Mănăstirii Tabăra. Răzeşul C. Ghindă construi şi puse în mişcare o moară cu motor care măcina 1.800 kg. de cereale pe zi. Statistica anului 1923 constată în Ghetlova 500 de case, 945 de bărbaţi şi 937 de femei, o gospodărie boierească, moară cu aburi, şcoală primară, primărie. Preotul Alexei Braşoveanu a organizat în 1927 la Ghetlova o mare sărbătoare culturală, la care şi-au demonstrat măiestria artiştii locali, corurile din Vîprova şi Morozeni. în 1933 printre cei 1.882 de locuitori din sat se impuneau prin bogăţiile acumulate Nicolae Ianuşevici (24 ha de vie, 100 ha de arătură şi 100 ha de pădure),Vasile Adam (30 ha pămоnt), Vasile Blănaru (28 ha agricole), Teodor Sicinschi (50 ha pădure). Şcoala avea în acel an 3 învătători: Ion Roadedeal şi Nadejda Raţă şi un post vacant. Cea mai mare vechime în muncă o poseda Nadejda Raţă — 18 ani. În cataloage erau trecuţi 232 de elevi din 335 de copii de vârstă şcolară. Ghetlova număra 1.541 de locuitori (1.513 moldoveni şi 28 de evrei) când, în 1940, trupele sovietice au dat năvală în Basarabia. La 1 aug. în pădurea de la Tabăra s-au adunat membrii organizaţiei patriotice din Orhei, printre care şi Dumitru Dobоndă din Ghetlova, născut în 1922. Fiind arestat, căzu victimă gloanţelor la închisoarea din Chişinău pe ziua de 27 iunie 1941.
În prezent satul Ghetlova stă ca un stegar falnic la intersecţia a patru raioane a Moldovei: Teleneşti, Călăraşi, Străşeni şi Orhei.
ghetlova 